Epidemii în istoria lumii | radiomanelenoi.ro

Epidemie de boală articulară

Tratarea gripei În fiecare an, revine și imobilizează la pat milioane de oameni din întreaga lume. Prin urmare, are caracteristicile unei epidemii. Gripa este una dintre cele mai comune boli. Aceasta constă într-o infecție cauzată de un virus care afecteaza aparatul respirator.

Este foarte contagioasă și se răspândește rapid pe calea aerului în special în mediile aglomerate. Nu este o afecţiune gravă: în cele mai multe cazuri, boala dispare în aproximativ o săptămână, deşi starea de oboseală poate dura o perioadă mai lungă.

Cu toate acestea, lăsată netratată, gripa poate provoca şi complicații grave.

articulațiile suferă de osteochondroză tratament complex al nevralgiei umărului

Cele mai mari riscuri îi vizează pe vârstnici, persoanele cu afecţiuni cardiace, respiratorii, sugarii, femeile gravide, persoanele slăbite. Dat fiind că virusurile gripale se schimbă epidemie de boală articulară la an la an, noile variante nu sunt recunoscute de anticorpii majorităţii populației, care astfel rămâne neprotejată faţă de tulpina de virus.

De aceea, vaccinarea, singura apărare reală împotriva gripei, trebuie repetată în fiecare an. Virusuri Virusurile responsabile de infecţie aparțin familiei de orthomixovirus și se disting de cele ale altor boli infecțioase prin două caracteristici. În primul rând, pentru că nu există un singur tip de virus, ci există diverse tipuri, A, B și C: primele două sunt responsabile de forma clasică de gripă, în timp ce tipul C, în general asimptomatic, provoacă o infecție asemănătoare răcelii. Virusurile de tip A circulă atât la om, cât și la unele specii animale păsări, porci, cai și sunt la rândul lor împărțite în subtipuri.

Pregătire liberă a țesutului conjunctiv

De obicei, virusul se transmite de la păsări la porci și de la aceştia din urmă la om. Virusurile de tip B sunt prezente doar la om și nu există subtipuri distincte. În al doilea rând, virusurile gripale sunt mutante, respectiv se modifică de la an la an, forțând astfel sistemul nostru imunitar de fiecare dată epidemie de boală articulară producă noi anticorpi capabili să le facă față și să îi învingă.

Dacă, de exemplu, o persoană a trecut printr-o infecţie cu virusul A în anul anterior, nu este sigur că este imună la recidivă în anul următor: același virus se poate prezinta modificat, iar organismul, pentru a-l neutraliza, trebuie să producă noi anticorpi.

Virusurile gripale supraviețuiesc în celulele tractului respirator superior: nas, faringe și laringe. Acest lucru înseamnă că, dacă în timpul sau în urma unei gripe se dezvoltă bronhopneumonia, responsabilii nu pot fi virusurile gripei: în acest caz, boala este cauzată de bacteriile care, profitând de starea slăbită a persoanei, atacă bronhiile și plămânii.

epidemie de boală articulară

În orice caz, virusul gripei aviare nu se transmite prin consumul de carne sau ouă infectate. Tipuri de epidemie O caracteristică a gripei este tendința virusurilor de a-şi modifica continuu în timp caracteristicile: dacă modificările sunt semnificative, în anumite circumstanțe pot exista consecințe importante pentru populație, care, întrucât nu s-a confruntat niciodată cu noul virus, este slab imunizată și se îmbolnăveşte mai ușor. Cea mai gravă, pandemia de gripă spaniolă, a provocat cel puțin 20 de milioane de morţi.

Apariția unei tulpini de virus cu proteine de suprafață complet noi nu este cu epidemie de boală articulară suficientă pentru a spune că a existat o pandemie. De asemenea, este necesar şi ca noul virus să fie capabil să se transmită de la om la om în mod eficient. Mai jos sunt prezentate unele caracteristici ale infecțiilor gripale: pandemică: răspândită în întreaga lume epidemică: răspândită la nivel local endemică: cazuri sporadice care apar pe tot parcursul anului sezonieră: în zonele nordice apare în timpul iernii, iar în cele sudice, primăvara.

Puţină istorie Încă din antichitate, virusurile gripale au fost probabil o cauză importantă a bolilor.

Boala virală Ebola

Prima epidemie de gripă datează din Primele descrieri ale epidemiilor caracterizate prin simptome asemănătoare gripei datează din secolul V î. Recent, s-a presupus că ciuma din Atena, care a avut loc între și î. Prima pandemie de gripă datează din anul De atunci, au fost descrise 31 de pandemii, dintre epidemie de boală articulară cea mai mare a avut loc în pandemia spaniolăatunci când, pe parcursul a trei valuri succesive, au fost înregistrate în lume 21 de milioane de decese.

Virusul gripal a fost descoperit îndar prima izolare a virusului gripal la om datează din epidemie de boală articulară Anglia. Virusul gripal B a fost izolat îniar virusul gripal C în Din virusurile gripale sunt izolate în fiecare an, în diferite părți ale lumii, în timpul epidemiilor și pandemiilor. O epidemie de gripă datorată virusului gripal A apare o dată la doi ani, în timp ce o epidemie de virus de tip B care are, în general, o răspândire şi o gravitate mai scăzută apare o dată la ani.

Transmitere Transmiterea are loc de la o persoană la alta prin aer: virusul se răspândește prin intermediul picăturilor de salivă expulzate în aer prin strănut sau tuse de către o persoană afectată deja sau pur și simplu prin atingerea cu mâinile a suprafețelor sau obiectelor contaminate de către persoane bolnave.

Virusul pătrunde de obicei prin nas sau gură şi se multiplică rapid în tractul respirator. La momentul infectării nu se simte nici un disconfort, dar între timp virusul începe să se înmulţească.

Într-o comunitate sau o regiune, evoluţia unui episod de epidemie de gripă, după un debut brusc, ajunge la stadiul acut în decurs de trei săptămâni și tinde apoi să se estompeze în scurt timp săptămâni.

  1. Boala virală Ebola - Wikipedia
  2. Istoric[ modificare modificare sursă ] Cazurile de febră hemoragică Ebola în Africa în
  3. Reumatologia si bolile reumatice
  4. Durere cu artroza deformantă a articulației șoldului
  5. Ce este artrita articulațiilor tarsale
  6. Paliditate; La copii mai pot sa apara si sangerari nazale.

Epidemii cauzate de virusul gripal de tip A se pot manifesta periodic în saloanele de spital sau în alte grupuri de populație închise cum ar fi persoanele în vârstă care trăiesc în aziluri. În aceste situații, caracteristicile epidemiologice ale bolii perioadă scurtă de incubaţie, transmitere pe calea aerului pot da naștere unor epidemii cu caracter exploziv, dar de durată relativ scurtă săptămâni.

În timpul acestor epidemii, sunt destul de frecvente infecțiile secundare în rândul personalului spitalului cu rate de atac de la sută. La rândul său, personalul spitalului poate da curs epidemiei prin transmiterea infecției la pacienții susceptibili.

Primele simptome ale gripei Gripa apare brusc, de la o zi la alta, fără nici un simptom de avertizare. Persoana începe să simtă o stare de rău general și se simte slăbită.

Reumatologia si bolile reumatice

După perioada de incubație, care poate dura de la una la trei zile, sosesc primele simptome specifice ale acestei boli de sezon. Gripa începe brusc cu febră mare, care atinge rapid apogeul °Cîn de ore, senzație de frig şi frisoane puternice, cu senzaţia de durei osoase, apar şi durerile de cap, adesea însoţite de intoleranţă la lumină fotofobie.

  • Pandemia debutează la finalul Primului Război Mondial, în anulși se stinge un an mai târziu, îndupă ce lasă în urmă efecte dezastruoase: 1 miliard de bolnavi și 30 de milioane de morți mai mulți decât războiul care tocmai se încheiase.
  • Aceste simptome pot fi uşoare sau chiar absente la copiii de vârstă şcolară şi la adolescenţi.
  • Durere articulară agave
  • Boli infectioase transmise de tantari | Medlife

Grupe de vârstă afectate Copiii de vârstă școlară au un rol central în răspândirea infecției în comunitate. Creșterea absențelor școlare este semnalul epidemiologic precoce al apariţiei unei epidemii de gripă.

Navigare principală

Un epidemie de boală articulară semnal este creșterea vizitelor medicale pentru boli respiratorii febrile efectuate de către medicii de familie și medicii care lucrează la secţiile de urgențe. În funcție de grupa de vârstă afectată, se înregistrează unele diferențe în modalităţile de manifestare a gripei.

epidemie de boală articulară cremă anestezică pentru articulații și mușchi

La nou-născuţi şi sugari predomină simptomele nespecifice: se manifestă prin vărsături și diaree, de multe ori fără febră. Cea mai mare incidență a gripei este înregistrată la copiii de vârstă școlară și adolescenți şi scade odată cu vârsta, astfel că ratele de atac sunt de aproximativ patru ori mai mici la persoanele în vârstă de 60 de ani comparativ cu tratamentul artritei articulației cotului cu ozokerită de vârstă mai tânără.

La vârstnici, gripa poate avea caracteristici diferite faţă de cea a adultului. La debut, simptomele pot fi mult mai slabe mai ales după vârsta de 70 de anisub sarcină, durere în articulația umărului febră care rareori depășește 38°C, în timp ce epidemie de boală articulară tulburările comportamentale și semnele neurologice stare de somnolenţă, confuzie, amețeli, incontinență urinară și fecală care cauzează, de asemenea, un risc de căderi accidentale.

Cele mai mari rate de spitalizare sunt înregistrate la copiii sub 5 ani sau la vârstnicii de peste 65 de ani, cu 3 - 6 internări la de persoane în perioadele de epidemie. Sezoane de gripă În țările cu climă temperată, apare de obicei în timpul iernii sau la începutul primăverii. În schimb, în ţările tropicale, infecția are o evoluţie endemică cu episoade epidemice care apar o dată sau chiar de mai multe ori pe an.

Nu s-a reuşit încă să se explice caracterul sezonier diferit al gripei epidemice: conform unei ipoteze credibile, motivele ar putea fi reintroducerea virusului în fiecare epidemie de boală articulară și factorii comportamentali care influențează circulatia acestuia de exemplu, la începutul anului școlar și supraaglomerarea.

În țările temperate din emisfera nordică sau boreală, gripa se extinde din octombrie până în aprilie cu perioade de vârf între decembrie și martieîn timp ce în emisfera sudică se manifestă din aprilie până în septembrie-octombrie.

Răspândire Potrivit unor estimări, aproximativ 10 la sută din populația lumii de milioane de oameni contractează anual infecţia în timpul sezonului tipic gripal. Frecvența apariției cazurilor de gripă, epidemie de boală articulară destul de diferită de la o epidemie la alta, este de aproximativ la sută din populația generală. Sistemul de supraveghere epidemiologică și virologică a estimat o incidenţă la populația generală de 5 la sută, în timp ce la grupa de vârstă de ani, care este cea mai afectată, incidența a fost de aproximativ 15 la sută.

În timpul pandemiilor, incidența poate ajunge şi la 50 la sută din populația generală. Diagnostic Diagnosticul clinic al gripei nu este simplu. De fapt, sunt numeroase microorganismele în special virusuri, dar și bacterii care pot provoca o boală acută a sistemului respirator asemănătoare gripei. Definiția clinică propusă de Organizația Mondială a Sănătății prevede că pacientul are următoarele manifestări: instalarea bruscă a febrei mai mare sau egală cu 39°Cdureri musculare şi simptome respiratorii.

Eritem infectios

Este o definiție simplă care permite circumscrierea simptomelor de gripă comparativ cu numeroasele infecții respiratorii acute. Sub aspect practic, pe lângă simptome, este important să se monitorizeze evoluţia epidemiologică locală a infecției, respectiv câte alte cazuri de gripă apar în comunitate.

Diagnosticul definitiv al gripei necesită confirmarea de laborator: izolarea directă a virusului se face, de obicei, numai de către laboratoare specializate, care sunt situate în centrele responsabile cu supravegherea epidemiei.

Teste recomandate De obicei, medicul stabileşte diagnosticul de gripă pe baza simptomelor raportate de pacient şi a examinării fizice în timpul vizitei, precum şi pe baza descoperirii simultane a mai multor cazuri în comunitate. Prin urmare, nu sunt necesare mai multe teste de diagnostic.

Boli infectioase transmise de tantari

În schimb, dacă medicul suspectează o complicație a gripei, de exemplu o pneumonie, va prescrie o serie de analize, cum ar fi analize de sânge și radiografie toracică.

Când să ne adresăm medicului Trebuie să ne adresăm medicului în următoarele cazuri: în cazul în care gripa epidemie de boală articulară un copil mic, o persoană în vârstă sau o persoană cu afecţiuni pulmonare sau cardiace dacă febra depășeşte 39°C sau dacă febra, slabă sau moderată, nu dispare în termen de trei zile de la debut dacă se manifestă unul sau mai multe dintre aceste simptome: rigiditate a zonei situate între ceafă şi omoplaţi, dificultăți de respiraţie, tuse, dureri în piept, bătăi epidemie de boală articulară ale inimii, tulburari circulatorii, observabile în special la glezne care apar umflate și cu venele vizibile dacă perioada de convalescență durează mult timp și este însoțită de tuse și de o senzaţie de oboseală.

Trebuie apelat medicul dacă persoana bolnavă de gripă face parte din una dintre categoriile de risc deja enumerate copii mici, bătrâni, bolnavi croniciși, deci există riscul unor eventuale complicații.

De asemenea, ar trebui consultat medicul în caz de dificultate în respirație, dureri în piept, tuse însoțită de secretie galben-verzui, durere în gât deosebit de puternică, sau, în general, dacă după o îmbunătățire inițială, boala se prelungeşte timp de peste o săptămână epidemie de boală articulară tinde să se agraveze. Remedii realizate în casă În cazul îmbolnăvirii de gripă, se recomandă respectarea anumitor reguli de igienă și comportament: repaus la pat, încercându-se să se evite un mediu prea uscat de exemplu, folosind un umidificator bolnavul nu trebuie să se acopere prea mult, mai ales în cazul unei febre mari, deoarece aceasta favorizează supraîncălzirea corpului bolnavul trebuie să urmeze o dietă ușoară, dar cu aport caloric suficient menținerea unui nivel adecvat de hidratare prin consumul a cel puțin un litru de apă pe zi, sucuri de fructe, supă și lapte abținerea de la fumat și de la consumul de băuturi alcoolice.

Epidemii în istoria lumii

Complicatii Complicațiile gripei apar atunci când infecția, în loc să rămână limitată la nivelul tractului respirator superior, se propagă la nivelul bronhiilor și plămâni.

Cele mai frecvente complicații sunt bronșita și pneumonia, datorate de obicei, ca urmare a intervenției bacteriilor. Deosebit de îngrijorătoare pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele care suferă de afecţiuni respiratorii sau cardiace cronice este pneumonia: apariţia sa creşte ratele de spitalizare de ori în rândul adulților cu afecţiuni cu risc ridicat.

Gripei îi sunt asociate două manifestări ale pneumoniei: pneumonie virală primară și pneumonie secundară: uneori cele două condiții pot coexista. Forma cea mai gravă de complicaţie, dar și extrem de rară este pneumonia fulminantă: la finalul fazei acute a gripei, în loc să se îmbunătățească, situația se precipită, persoana suferind dureri articulare sarcom cădere puternică şi riscă să decedeze.

Pneumonia virală Epidemie de boală articulară virală primară este cauzată de însuşi virusul gripal. Majoritatea persoanelor internate în timpul perioadelor de epidemie din cauza acestei patologii au o vârstă de peste 40 de ani.

barbă cu probleme de articulație colie

În 40 la sută din cazuri nu există, de obicei, factori de risc asociați cu apariția complicațiilor, de exemplu: boli cardiopulmonare, neoplazii, transplant de organe, terapii citotoxice substanțe care epidemie de boală articulară diviziunea celulară sau steroidiene, sarcină, infecție cu HIV.

Pacienții prezintă un sindrom gripal urmat de tuse persistentă, tahipnee și dispnee, care poate progresa până la sindromul de detresă respiratorie a adultului SDRA. Intervalul de timp între debutul gripei și apariția simptomelor pulmonare este variabilă de la mai puţin de 1 zi până la 20 de ziledar în majoritatea cazurilor insuficiența respiratorie severă are loc între prima și a patra zi.

În jumătate din cazuri se manifestă o expectorație abundentă, respectiv emisie de mucus prin tuse.

epidemie de boală articulară

O treime din pacienți emit sânge din gură hemoptizie. Chiar dacă tehnicile de respirație asistată au ajutat la îmbunătățirea condițiilor pacienţilor în stare gravă, rata mortalității rămâne ridicată: în jur de 50 la sută. Pneumonii secundare Infecția cu virusul gripal este adesea complicată de pneumonii bacteriene secundare. Această manifestare a pneumoniei este cauzată de un microb: responsabilul cel mai frecvent este Streptococcus pneumoniae, urmat de Staphylococcus aureus izolat în 25 la sută din cazuri.

În alte cazuri, sunt responsabile alte microorganisme, cum cum se aplică unguente pentru osteochondroză fi Haemophilus influenzae şi bacilii gram-negativi.