Cum scapam de durerile articulare? Cauze si remedii - Catena Pas cu Pas

Preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor

Tratamentul chirurgical Boala artrozică reprezintă un grup de afecțiuni care are ca principală caracteristică dezechilibrarea proceselor de degradare și sinteză la nivelul cartilajului articular și osului subcondral determinând distrugerea cartilajului articular și modificări ale osului subcondral caracteristice bolii artrozice.

Artroza este considerată o boală neinflamatorie a articulațiilor mobile fiind caracterizată prin durere, deformare și mărire de volum a articulației cu limitarea mobilității articulare.

Din punct de vedere patologic apare alterarea biochimică și structurală a cartilajului articular cu leziuni distructiv-erozive ale cartilajului și scleroza osului subcondral cu apariția de chisturi fluid în diagnosticul articulației genunchiului și osteofite.

Artroza este cel mai frecvent o afecțiune monoarticulară, fiind foarte rar poliarticulară, având o etiologie necunoscută. Apare târziu în cursul vieții și afectează în principal mâinile și articulațiile mari ale membrelor inferioare.

Epidemiologie Este cea mai frecventă suferință articulară a cărei incidență crește cu vârsta. Bărbații și femeile sunt egal afectați sub vârsta de 55 de ani, dar peste vârsta de 55 de ani sunt mai frecvent preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor femeile, raportul bolii artrozice femei versus bărbați fiind de 2 la 1.

Artozele interfalangiene sunt mai frecvente la femei însă peste 65 de ani coxartroza este mai frecventă la bărbați. Structura cartilajului articular normal Cartilajul articular are două funcții principale și anume: transmiterea încărcăturii mecanice de la un os la celălalt și amortizarea forțelor și constituie o suprafață netedă de lubrifiere care permite ca oasele preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor alunece în interiorul articulației și să nu existe forțe de frecare în realizarea mișcării.

Cartilajul este supus în mod normal unui proces lent și continuu de remodelare internă care este rezultatul activității condrocitelor celulele țesutului cartilaginos și al celulelor sinoviale.

Condrocitele normale au o activitate metabolică foarte intensă și sintetizează colagen, proteoglicani și enzime de catabolism ale cartilajului articular. Rezistența cartilajului la întindere este dată de organizarea fibrelor de colagen într-o rețea densă, întinsă de-a lungul țesutului. Moleculele preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor ale colagenului sau protocolagenul sunt sintetizate și secretate de condrocite, însă sinteza țesutului fibros are loc extracelular.

Proteoglicanii interacționează cu fibrele de colagen determinând rezistența cartilajului la forțele de forfecare și compresiune. Fibrele de colagen nu au o distribuție întâmplătoare, astfel că în zonele superficiale ale cartilajului sunt dispuse în fascicule groase paralele cu suprafața acestuia servind ca membrană limitantă și la distribuirea forțelor de compresie, în zonele mijlocii ale cartilajului sunt distribuite mai neregulat dar predomină fasciculele oblice implicate în rezistența la tensiune iar fibrele din zona centrală sunt dispuse perpendicular pe suprafața cartilajului și dureri de articulații și dureri de cap la delimitarea zonelor de cartilaj calcificat de cel necalcificat și la delimitarea de osul subcondral.

Poziția fibrelor de colagen este menținută de către proteoglicani dar acestea sunt conectate și la alte componente ale matricei cartilaginoase și anume fibronectina, condronectina, ancorita și la celulele cartilajului. Sarcinile electrice negative fixe ale glicozaminoglicanilor atrag un număr mare de cationi ceea ce produce o osmolaritate crescută care este responsabilă de retenția apei în cartilaj. Condroitin sulfatul este glicozaminoglicanul predominant în constituția cartilajului și are doi izomeri: condroitin 4 sulfat și condroitin 6 sulfat.

Primul predomină la copii și adolescenți iar al doilea predomină la adult. Incompresibilitatea relativă a moleculelor preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor proteoglicani determină rezistența la compresiune și elasticitatea țesutului cartilaginos. Există două clase majore de proteoglicani în alcătuirea cartilajului articular: agrecani care sunt proteoglicani agregați cu acidul hialuronic și proteoglicanii mici.

Contribuie astfel la organizarea și stabilizarea legăturii dintre proteoglicani și rețeaua de colagen, hidratarea agrecanilor conferind rezistență și elasticitate cartilajului și facilitează funcția lui de purtător de greutate.

Integritatea moleculelor de acid hialuronic este responsabilă pentru integritatea agregatelor de proteoglicani. Acidul hialuronic este un polizaharid liniar compus din unități dizaharidice de acid gicuronic și N-acetil glicozamină fiind sintetizat de către condrocite și sinoviocite. Acidul hialuronic este prezent preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor nivelul articulației atât în matricea cartilaginoasă cât și în lichidul sinovial.

Lubrefierea este asigurată de acid hialuronic cu greutate mare. Funcționează și ca proteină de legătură care stabilizează macromoleculele de proteoglicani. Prezența de acid hialuronic cu greutate moleculară mare și în concentrație mare duce la creșterea vâscoelasticității lichidului sinovial având funcția de lubrefiere optimă la forfecări mici și absorbție a șocului la forțe mari de forfecare.

Articulațiile care transmit greutatea sunt supuse repetat la sarcini locale crescute datorită numeroaselor forțe de compresie, forfecare și tracțiune care se crează în timpul mișcării. Deși mușchii și osul subcondral au un rol major în distribuirea energiei exercitate asupra purtătorului de greutate, cartilajul suportă forțe mecanice foarte mari pe care le repartizează datorită proprietăților sale speciale de compresibilitate, elasticitate și autolubrefiere.

Dacă acest efect protector al cartilajului nu ar exista, osul ar retete pentru unguente pentru durerile articulare distrus rapid de forțele mari de forfecare care se crează în articulație. Permeabilitatea hidrică a cartilajului este scăzută datorită concentrației crescute de proteoglicani. Această permeabilitate hidrică scăzută limitează cantitatea ameliorați inflamația articulației cotului apă pierdută în timpul compresiei prin urmare, atunci când se aplică o sarcină, cartilajul se va deforma lent și reversibil pe măsură ce apa înconjoară ca o preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor suprafața articulară.

Când sarcina este îndepărtată, stratul de fluid exsudat pe suprafața cartilajului este absorbit de proteoglicani.

Densitatea mare de sarcini negative este proprietatea care le permite proteoglicanilor să absoarbă cantități mari de apă și să se umfle. Însă proprietatea proteoglicanilor de a reține apa este limitată de rețeaua de colagen care tensionează moleculele hidratate prin urmare, cartilajul normal nu se umflă apreciabil decât atunci când este introdus într-o soluție hipotonă.

Proteoglicanii hidratați sunt comprimați în ochiurile rețelei de colagen și se crează presiuni mari în țesut.

De ce trosnesc articulatiile

Când asupra cartilajului se exercită o forță de compresie, refacerea încheieturii după fractură de proteoglicani tinde să se îndepărteze de regiunea preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor care se aplică forța, deși permeabilitatea hidrică scăzută și presiunea interstițială crescută împiedică pierderea apei. Deplasarea în sens ascendent este limitată de gradientul de presiune iar în sens descendent de către osul subcondral prin urmare deplasarea va fi mai mult laterală, unde este limitată de rețeaua de colagen.

Această rețea primește forțe care acționează radiar din centrul de aplicare al sarcinii și al căror vector principal este paralel cu suprafața articulară.

  1. Medicamente pentru ameliorarea inflamațiilor articulare
  2. Cum scapam de durerile articulare? Cauze si remedii - Catena Pas cu Pas
  3. Solutii eficiente sa combati inflamatiile articulare Din Articole Generalitati Inflamatiile articulare produc durere si rigiditate articulara, limitand miscarile.
  4. Artrita infecțioasă a articulațiilor

Puterea de extensibilitate a cartilajului este mai mare în direcție paralelă cu suprafața articulară decât în plan perpendicular pe suprafața articulară. Etiopatogenie Au fost emise mai multe teorii etiopatogenice cu privire la cauza artrozei și factorii de risc care duc la apariția acestor boli, mai jos fiind sintetizate câteva dintre ele: 1. Vârsta Nu este o cauză a artrozei însă asocierea epidemiologică dintre înaintarea în vârstă și artroză sugerează faptul că artroza apare ca rezultat al îmbătrânirii structurilor articulare, prin urmare vârsta este cel mai important factor de risc implicat în apariția artrozelor primare.

Artroza, artrozele

Schimbările care apar în țesuturi odată cu înaintarea în vârstă favorizează artroza. Există și teoria conform faptului că dezvoltarea artrozei se produce foarte lent, prin urmare, o articulație care suferă preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor agresiune la vârste tinere va prezenta modificări de artroză la ani preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor la această leziune.

Pe măsură ce persoana înaintează în vârsta apar modificări ale biomecanicii articulare care se asociază cu remodelare osoasă.

Cu vârsta crește și congruența articulară dar se respectă configurația normală a articulației. Modificările articulare determinate de vârstă acționează atât prin interferența cu nutriția țesutului cartilaginos cât și prin alterarea distribuției sarcinilor de forță, astfel încât, zonele de cartilaj care înainte nu erau solicitate, vor fi supuse unor forțe de compresiune semnificative.

Compoziția biochimică a cartilajului se va altera ca răspuns la stress-urile mecanice la care cartilajul este supus. Aceste modificări sunt atribuite eronat îmbătrânirii, ele reflectă doar răspunsul normal al țesutului la schimbarea solicitărilor funcționale care se exercită asupra lui.

Vârsta este asociată și cu modificări ale sistemului nervos periferic cu scăderea vitezei de conducere nervoasă și diminuarea activității reflexe, prin urmare tulburările neurosenzitive pot predispune anumiți indivizi către artroză sau pot duce la dezvoltarea unor artroze mult mai severe.

artrita genunchiului în simptomele unui adolescent

Concentrația de acid hialuronic crește cu vârsta dar greutatea sa molecular săcade prin urmare, se vor forma agregate mai mici de proteoglicani, ceea ce va duce la alterarea proprietăților cartilajului și la creșterea permeabilității hidrice. Alterarea matricei cartilaginoase Poate fi primară și secundară. Alterarea primară este ereditară și apare în cadrul familiilor cu condrodisplazie și artroze poliarticulare determinate de mutații punctiforme în ADN-ul complementar care codifică tipul II de colagen.

Excesul de greutate, principala cauza a artrozei Excesul ponderal este considerat si un factor de risc, mai ales in cazul artrozei de la nivelul soldului coxartroza. Persoanele obeze, de exemplu, au un risc mai mare de a suferi de coxartroza, deoarece greutatea mai mare in partea de sus a corpului exercita o presiune aditionala asupra soldurilor, dincolo de limita considerata normala, iar articulatiile soldului sunt mai solicitate la acest grup de persoane, in special in timpul mersului si alergatului.

Alterarea secundară apare în hemocromatoză, boala Wilsongută, condrocalcinoză, ocronoză. În toate aceste boli hemosiderina, cuprul, cristalele de urat preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor sau pirofosfat de calciu și acidul homogentisinic se depun în matricea cartilaginoasă. Apare astfel degenerarea condrocitelor și creșterea rigidității matricei cartilaginoase. Agrecanii inhibă depunerea sărurilor de calciu și urat monosodic prin urmare, în aceste cazuri de agregare a cristalelor este implicat și un defect de agregare al proteoglicanilor, demonstrat în fazele precoce ale artrozei.

Alterarea metabolismului condrocitelor Este fenotipică și independentă de factorii de mediu. Condrocitele nu mai sunt capabile în artroză să-și replice ADN-ul la capacitatea normală. Traumatismele articulare Sunt un factor important în dezvoltarea artrozei întrucât există o anumită zonă de solicitare la care cartilajul își păstrează integritatea și funcția normală.

Când se depășește o anumită sarcină, țesutul va intra în suferință. Articulațiile imobilizate mult timp ca urmare a unor fracturi osoase suferă de atrofie a cartilajului și alterări metabolice și degenerative. Aceleași procese se observă și în artrozele care apar după fracturi prost reduse, apărând incongruența articulară sau osteonecroza. Nu se știe însă dacă în traumatismele de grade mici precum solicitările repetate din timpul activităților zilnice obișnuite pot conduce la artroză.

Microfracturile posttraumatice duc la creșterea remodelării în zonele de cartilaj calcificate și la subțierea zonelor necalcificate, acestea fiind modificări dureri la nivelul tendoanelor de umăr de artroză.

Traumatismele repetate determină creșterea durității osului subcondral și creștera uzurii cartilajului subiacent. Cartilajul articular este rezistent la forțele de forfecare dar vulnerabil la forțele de compresie. Așa se explică frecvența crescută a artrozelor de umăr și cot la jucătorii de baseball, a artrozelor de gleznă la balerini și a artrozelor metacarpofalangiene la boxeri.

Osul subcondral, datorită plasticității sale funcționează ca un atenuator major al șocurilor. Când sunt supuse forțelor, atât cartilajul cât și osul subcondral se deformează și o mare parte din preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor articulare vin în contact determinând distribuirea încărcării articulare pe cea mai mare arie posibilă. Sarcinile preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor determină microfracturi ale trabeculelor subcondrale care se vindecă prin formare de microcaius și remodelare.

Trabeculele remodelate sunt mai rigide decât cele normale și mai puțin eficiente în absorbția șocurilor întrucât nu se pot deforma cu sarcina, iar congruența suprafețelor articulare încărcate este redusă.

Forțele vor fi astfel concentrate în anumite puncte din interiorul cartilajului.

  • Artroza pantofilor articulației genunchiului
  • Artrita bratelor si umerilor
  • Unguente condoprotectoare pentru osteochondroză
  • Tot ce trebuie sa stii despre ARTROZA: simptome, cauze, tratament
  • Vadim Oleinicov instructor de fitness, specialist în gimnastică curativă, antrenor superior la "ZSport" Am relatat aici cum să-ţi distrugi inima la antrenamente.

Rolul osului subcondral în protecția cartilajului este dedus și din faptul că persoanele cu osteoporoză de femur au un risc mai scăzut de a dezvolta coxartroză, întrucât în artroză osul este mai rigid.

Alterarea reglării metabolismului condrocitelor Metabolismul celulelor cartilaginoase preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor reglat de metaboliți chimici proveniți din sânge, sinovială și cartilaj și de stimuli mecanici.

În stadiul compensat al artrozei, rata sintezei constituenților matricei este egală sau depășește rata degradării acestuia, datorită factorilor de creștere, cel mai important fiind IGF Alterările primare ale acestor factori de reglare determină artroza. Bolile inflamatorii articulare Sunt un alt factor etiopatogenic al artrozei întrucât inflamația are un rol foarte important în patogeneza artrozei primare intervenind atât în inițierea modificărilor patologice de la nivelul cartilajului cât și în perpetuarea acestor modificări.

Sfatul Medicului Cum scapam de durerile articulare? Cauze si remedii Articulatiile reprezinta zona de legatura intre oase, asigurand suportul acestora si permitand miscarea. Orice leziune la nivelul articulatiilor afecteaza miscarea si determina dureri. Acestea sunt resimtite sub forma unui disconfort sau durere franca la nivel articular, putand afecta oricare articulatie din corp. Durerea articulara este extrem de frecventa, cel mai des afectand articulatia genunchiului, urmata de cea a umarului si apoi de sold.

Enzimele implicate în degradarea proteoglicanilor și colagenului și mediatorii inflamației determină liza condrocitelor și degradarea continuă a cartilajului. Obezitatea Determină afectarea mai severă a articulațiilor importante datorită creșterii încărcăturii osoase pe articulațiile purtătoare de greutate și afectării biomecanicii articulare prin modificări de postură și mers.

Care sunt remediile?

Obezitatea este asociată cu creșterea incidenței artrozelor simptomatice de genunchi, majoritatea obezilor dezvoltând artroze la nivelul compartimentului intern al genunchiului deoarece prezintă un genu varum compensator în încercarea de a aduce piciorul în interiorul centrului de gravitație atunci când coapsele sunt ulei de rechin cremă pentru durerile articulare din cauza țesutului adipos.

Prin urmare sarcinile se vor concentra asupra cartilajului din compartimentul medial. Răspunsul imun Cartilajul articular este în mod normal avascular și aneural astfel încât sistemul imunitar al organismului este inconștient de existența sa.

Este însă posibil ca unele proteine ale matricei să nu fie recunoscute de sistemul imun ca aparținând organismului și atunci când fragmente din ele ajung în lichidul sinovial leucocitele locale le recunosc ca antigene și declanșează răspunsul imun cu atacul cartilajului și dezvoltarea unui proces inflamator patologic la acel nivel.

Artroza cuprinde în general toate structurile articulației sinoviale: cartilajul articular, osul subcondral, membrana sinovială, capsula articulară, ligamentele și mușchii care înconjoară articulația.

preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor

Modificări patologice ale cartilajului articular Cartilajul este structura articulației care suferă cele mai mari modificări acesea fiind morfologice, biologice, metabolice și biomecanice. Modificări morfologice Suprafața cartilajului este neomogenă și fragmentată. Pe această suprafață apar fisuri și ulcerații care devin întinse cu timpul, expunând osul subcondral. Cartilajul care acoperă osteofitele este mai gros și mai alb decât acela de pe suprafețele neportante.

preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor

Primele modificări care apar sunt eroziunile, în stadiile precoce matricea având doar schimbări de colorație. Zonele de demarcație dintre cartilajul calcificat și cel necalcificat sunt neregulate, discontinue și penetrate de vase sanguine. Pe măsură ce boala progresează, straturile superficiale se fragmentează mai mult și apar fisuri verticale, care coboară spre zonele de tranziție ale cartilajului.

Modificări importante apar și în compartimentul celular cu creșterea numărului de celule, hipercelularitatea fiind inițial difuză și moderată, dar pe măsură ce boala progresează celulele se vor dispune în cuiburi care conțin minimul 1.

Unele dintre ele sunt metabolic active, altele sunt dormande. Odată cu progresia bolii, activitatea metabolică a acestor condrocite va scădea foarte mult, în final apărând moartea celulară, autodigestia și degenerescența cartilaginoasă.

durere cu necroză a articulației șoldului probleme comune în scoțieni

Modificări biochimice Cartilajul artrozic, spre deosebire de cel normal se umfă foarte mult atunci când este cufundat în lichid, ceea ce sugerează slăbirea rețelei de colagen care nu mai limitează umflarea proteoglicanilor hidrofili. Orientarea fibrelor de colagen din vecinătatea suprafețelor articulare se pierde, și cresc distanțele dintre fibrele individuale. Cartilajul normal conține colagen de tip II în timp ce în cartilajul artrozic se găsește predominant colagen de tip I care sugerează că în artroză sinteza de colagen se desfășoară în urma unei schimbări fenotipice.

Fibrele de colagen din cartilajul artrozic sunt mai mici decât cele normal și rețeaua din stratul mijlociu al cartilajului este slăbită și dezorganizată. Cele mai mari modificări apar la nivelul proteoglicanilor cu scăderea concentrației și agregării acestora și scurtarea lanțurilor de glicozaminoglicani.

  • Articulatii sacroiliace Pagina 3
  • Despre cele mai importante dureri de genunchi
  • 9 modalităţi de a-ţi distruge articulaţiile la antrenament - Om Activ
  • Cremă pentru articulații fast walker

Aceste lanțuri își modifică și compoziția prin scăderea keratan sulfatului și creșterea condroitin sulfatului. Modificări metabolice În stadiile inițiale ale artrozei apare creșterea sintezei de componenți ai matricei cartilaginoase de către condrocite. Sinteza de proteoglicani și colagen va crește proporțional cu severitate leziunilor până când boala devine foarte avansată, moment în care sinteza de proteoglicani se prăbușește brusc.

Scăderea concentrației de proteoglicani în condițiile existenței unei capacități crescute de sinteză evidențiază o activitate catabolică foate crescută. Proteazele și metaloproteazele sunt enzimele articulațiile mâinilor și degetelor doare degradează componentele matricei extracelulare.

Modificări biomecanice Pierderea proteoglicanilor din cartilajul articular determină scăderea rezistenței la compresiune și scăderea elasticității cu transmiterea unor stressuri mecanice foarte mari către condrocite. Altă consecință a scăderii cantității de artroza genunchiului dureri insuportabile este reprezentată de creșterea permeabilității hidrice, care va ducel al pierderea lichidului interstițial în timpul compresiei și la creșterea difuziunii substanțelor din lichidul sinovial către matrice.

Un alt efect al scăderii concentrației de proteoglicani este și afectarea autolubrefierii cartilajului prin alterarea generării filmului de suprafață. Modificările patologice ale osului subcondral Osul subcondral se remodelează considerabil prin creșterea densității osoase osteoscleroză care constă în formarea de noi straturi osoase pe trabeculele deja existente.

Scleroza osului subcondral este mai mare la locurile de maximă presiune. Ulterior se formează chisturi preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor care conțin în interior țesut mixoid, cartilaginos sau fibros apărând și cartilaj regnerativ pe suprafața osului subcondral, mai ales la periferia articulației unde apar excrescențe osoase și se formează osteofiți.

La nivelul osului subcondral se dilată și spațiile vasculare, unele dintre ele ajungând să penetreze straturile recenzii glucosamine condroitin orihiro ale cartilajului. Osteofitele Sunt proliferări osoase, fibroase sau cartilaginoase care se pot dezvolta fie la marginea articulației la limita dintre cartilaj și os numindu-se osteofite marginale, fie de-a lungul inserției capsulei articulare numindu-se osteofite capsulare, fie intraarticular ca proeminențe pe suprafețele articulare degenerate numindu-se osteofite centrale.

Majoritatea osteofitelor sunt acoperite de cartilaj preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor, însă ocazional prezintă numai țesut fibros sau os gol la suprafață. Osteofitele acoperite de cartilaj conțin o cantitate foarte mare de preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor de tip I. Osteofitele apar car rezultat al penetrării vaselor sanguine în straturile bazale ale cartilajului degenerat sau ca rezultat al vindecării anormale a microfracturilro de stress ale trabeculelor subcondrale în vecinătatea marginilor articulare.

Modificările patologice ale capsulei articulare Se îngroașă și devine preparate condoprotectoare pentru articulațiile mâinilor la osul adiacent prezentând modificări inflamatorii de la moderate la severe și având o suprafață frecvent hipervasculară, hemoragică și îngroșată.

Clasificarea artrozelor Pot fi primare și secundare. Cele primare pot fi localizate: a. La nivelul mâinilor: noduli Heberden și Bouchard b. La nivelul piciorului: artroza primei articulații metatarsofalangiene, hallux rigidus c.

La nivelul genunchiului: sindrom femuro-patelar, gonartroza unicompartimentală medială sau laterală d. La nivelul șoldului: coxartroza concentrică sau centrală e. La nivelul coloanei vertebrale: spondiloza, hiperostoza scheeltală idiopatică difuză Generalizate: cuprind cel puțin trei articulații, în general articulațiile mici.

comprimate de glucozamină și condroitină preț într-o farmacie

Există o formă inflamatorie de artroză primară generalizată care se asociază cu implicarea articulațiilor interfalangiene care apare dominant la femei și recesiv la bărbați fiind caracterizată prin evoluție ondulantă cu peroade de acutizare și remisiune și VSH și proteina C reactivă moderat crescute.

Se numește poliartrită reumatoidă și este o boală reumatologică de sistem caracterizată prin redoare matinală a articulațiilor mici în special articulațiilor mâinii, deviere ulnară a mâinii și degetelor și recăpătarea mobilității articulației odată cu realizarea mișcărilor repetate. Erozive: sunt artrozele care se caracterizează prin distrucție cartilaginoasă difuză cu eroziuni osoase și sinovite inflamații ale membranei sinoviale.

Structura cartilajului articular normal

Se face diagnosticul diferențial cu poliartrita reumatoidă deoarece atât artritele primare erozive cât și poliartrita reumatoidă prezintă modificări histologice asemănătoare ale membranei sinoviale. Spre deosebire de poliartrita reumatoidă, în artritele erozive însă, factorul reumatoid este absent, iar VSH-ul și proteina C reactivă au valori normale. Clasificarea Collins a artrozelor primare Collins a clasificat artrozele primare în 4 grade patologice în funcție de severitatea afectării articulare: Gradul I este caracterizat prin distrucția superficială a cartilajului limitată de zone de cartilaj normal, fibrilare precoce și mici eroziuni superficiale.

Gradul II este caracterizat prin leziuni mai extinse ale cartilajului dar încă delimitate de zone de cartilaj normal, în acest stadiu apărând hiperplazia marginală însă nu se observă încă osteofiți mari. Gradul III este caracterizat prin pierderea totală a cartilajului în una sau mai multe zone portante, osul subcondral fiind expus, iar cartilajul restant fiind intens fibrilat.