Terapia durerii cronice în boala Parkinson: alternative

Dureri articulare în boala Parkinson, Boala Parkinson (Parkinson)

Boala Parkinson reprezintă o boală neurodegenerativă progresivă, prin care sunt afectați anumiți neuroni, ducând la scăderea cantității de dopamină de la nivel cerebral.

dureri articulare în boala Parkinson

Cauza este incertă, dar sunt luați în dureri articulare în boala Parkinson mai mulți factori care țin de mediu, toxinci sau genetici. Afecțiunea în sine nu este fatală, dar complicațiile acesteia pot crea probleme serioase pacientului. Cum se manifestă boala Parkinson?

Meniu cont utilizator

Manifestările din boala Parkinson tipică încep în jurul vârstei de 50 de ani, dar există forme juvenile la tineri și forme cu debut tardiv. Simptomele pot fi clasificate în motorii și non-motori, existând o intercalare a acestora. Articulația genunchiului cum să tratezi o fractură caracteristici sunt: bradikinezia încetinirea mișcărilor voluntare ; instabilitatea posturală cu tendință la căderi; tremor; rigiditate musculară.

Rigiditatea musculară, tremorul și hipokinezia sunt manifestările motorii.

Parteneri:

Rigiditatea musculară este datorată unei stări de contracție musculare, predominant axiale mușchii de pe linia medianăcare determină și postura caracteristică. Pot fi afectați și mușchii feței, dând un aspect inexpresiv, clipit rar. În progresia bolii se va bilateraliza, ajungând să cuprindă și alte segmente ale corpului.

Hipokinezia este senzația de lentoare în mișcări; ex. Este acompaniată într-un grad variabil de bradikinezie.

Mâinii durere articulară în boala de decompresie

Aceste caracteristici pot fi cuprinse sub termenul de parkinsonism, întâlnit și în alte afecțiuni neurodegenerative. Simptomatologia non-motorie debutează în general cu mult timp înaintea simptomelor motorii, trecând neobservată. Se dureri articulare în boala Parkinson că hiposmia scăderea simțului olfactivdepresia și constipația preced cu ani celelalte simptome.

Alte modificări includ: tulburări ale somatoesteziei reprezentate prin dureri de orgine musculo-scheletară datorate rigidității musculare, crampe musculare sau distonii. În evoluția bolii pot apărea tulburări ale somnului și psihoze; deteriorare cognitivă progresivă cu tulburări ale memoriei, atenției și de concentrare.

Cum scapi de durerile articulare

Prin afectarea sistemul nervos autonom apar ca manifestări: disfuncție vezicală, disfuncție sexuală; tulburări din sfera gastrointestinală — salivație excesivă, dificultăți în evacuarea stomacului, constipație; afectarea sistemului cardiovascular cu hipotensiune ortostatică și variații mari ale tensiunii arteriale. Cum este diagnosticată boala Parkinson? Nu există un test specific în confirmarea bolii Parkinson. Diagnosticul este susținut prin istoricul medical al pacientului, debutul și evoluția în timp a simptomatologiei.

  1. Umflarea cu inflamația articulației piciorului
  2. Gel hial pentru articulații
  3. O butakova căile de recuperare a articulațiilor
  4. Prevenție Cauze Nu există o singură cauză pentru toate tipurile de artrită.

Deși anamneza necesită mult timp, poate aduce beneficii substanțiale în diagnostic, mai ales în diferențierea altor afecțiuni care se prezintă asemănător.

Examenul clinic poate decela elemente adiționale parkinsonismului. Explorările neuroimagistice ideal RMN cranio-cerebral au rol în excluderea unor modificări organice tumori, infarcte lacunare, degenerescență lenticulo-hepatică care stau la baza simptomatologiei.

Boala Parkinson (Parkinson)

Analizele de sânge sunt utile în determinarea unor cauze secundare de parkinsonism. Uneori sunt necesare vizite multiple la medicul neurolog pentru evaluarea simptomatologiei și a evoluției. Parkinsonisme atipice sunt reprezentate de: atrofie multisistemică, paralizie supranucleară progresivă, demență cu corpi Lewy, sindromul cortico-bazal, parkinsonismul vascular și indus medicamentos.

lista de medicamente steroidice comune

Tratamentul în boala Parkinson Nu există un tratament curativ în boala Parkinson, dar cu medicație adecvată se poate obține un control optim al tremorului, tulburărilor de mișcare și ameliorarea mersului. În principiu, se vor administra medicamente care cresc sau simulează efectul dopaminei. În funcție de vârsta pacientului, stadiul bolii și a comorbidităților sale, se va alege un tratamentul optim.

Terapia durerii cronice în boala Parkinson: alternative

Medicația psihiatrică poate fi necesară în unele cazuri. În funcție de evoluția boli sau efectele secundare ale medicației, se pot utiliza diferite asocieri. În cazuri selectate, se poate folosi tratamentul neurochirurgical DBS deep brain stimulation sau pompa cu duodopa.

Măsurile nonfarmacologice Au rol adjuvant în managementului simptomatologiei parkinsoniene. Regimul alimentar divers și bogat în fibre poate ameliora constipația.

Articole recomandate

Exercițiile fizice ajută la mobilitate, susțin forța musculară, contribuie la menținerea echilibrului și ameliorează depresia. Se pot încerca grădinăritul, dansul, aerobicul și plimbările. Uneori este necesar un kinetoterapeut pentru a deprinde anumite mișcări și exerciții.

Izvoarele de la Poiana Câmpina sunt datate încă din aniiiar proprietățile apei sărate au fost descoperite de-a lungul timpului de către localnici, care au observat că își pot ameliora durerile articulare dacă se ung cu apă sărată și nămol în jurul încheieturilor. Apa are o concentrație de sare de grame per litru, asta însemnând de aproximativ 10 ori mai sărată decât apa mării și foarte aproape de concentrația apei din Marea Moartă, de grame per litru. Apa acestor izvoare naturale este o apă foarte sărată, cu proprietăți extrem de benefice și vindecătoare.

În timp simptomatologia poate evolua, îmbrăcatul, mâncatul devenind dificile, alături de tulburările cognitive, fiind necesară și implicarea familiei. Frecvent, pacienții cu Parkinson sunt mai deranjați de afectarea non-motorie. Diagnosticul timpuriu, evaluarea neurologică periodică, alături de tratamentul medicamentos și de măsurile non-farmacologice îmbunătățesc mult calitatea vieții.

tratament durere articulară tranzitorie