Borrelioza durerii articulare
Conținutul
BOALA LYME – tratament clasic și naturist – Centrul Medical Sanatatea
Afectarea cutanată Eritemul migrator EM se defineşte ca o leziune tegumentară eritematoasă care se dezvoltă la zile după ce pacientul a fost înţepat de o căpuşă, la locul de pătrundere a B. EM debutează ca o maculă sau papulă la locul înţepăturii căpuşei şi se transformă într-un placard eritematos pe parcursul mai multor zile.
O zonă deprimată sau elevată punctum poate rămâne în centrul leziunii la locul unde s-a detaşat căpuşa. Pe măsură ce leziunea se extinde zile, chiar săptămânio clarificare centrală poate să apară.
Un procent ridicat dintre pacienţi pot prezenta asociat astenie, mialgii, cefalee, febră, frison, limfadenopatie regională. Eritemul migrator multiplu se datorează diseminării hematogene a infecţiei iniţiale, caracterizându-se prin prezenţa a două sau mai multe leziuni tegumentare similare în morfologie celei iniţiale, dar mai mici şi fără zona centrală indurată.
Limfocitomul cu Borrelia.
Localizările predilecte sunt lobul urechii, mamelon şi scrot la copil, sânul la adult. Apare mai frecvent la nivelul membrelor inferioare, la nivelul feţelor dorsale ale mâinilor şi picioarelor. Iniţial apar modificări tegumentare de culoare, transpiraţii şi edematierea dureroasă.
În decurs de luni până la ani edemul remite, tegumentul devine atrofic, hiperpigmentat sau depigmentat, iar traiectele varicoase pot avea aspect proeminent. Nervii periferici şi articulaţiile pot fi interesaţi borrelioza durerii articulare zona afectată.
bine te-am gasit!
Neuroborrelioza Lyme precoce. Afectarea sistemului nervos periferic SNP. Meningopoliradiculonevrita sindromul Bannwarth implică afectarea inflamatorie a meningelui, precum şi a nervilor cranieni şi periferici. Cel mai exprimat simptom clinic este durerea, ca rezultat al radiculonevritei.
Diagnosticarea bolii Lyme
Afectarea nervilor motori poate duce la pareze. Pacienţii cu meningită prezintă cefalee moderată, semnele meningene sunt uşor exprimate sau absente, evoluţia fiind asemănătoare cu a meningitelor virale. Nervul facial este cel mai frecvent afectat, dar și afectarea altor nervi cranieni a fost descrisă: oculomotor, trohlear, abducens, vestibulo-cohlear şi optic.
Afectarea sistemului nervos central SNC este rară, ca mielită sau encefalită. Neuroborrelioza Lyme tardivă.
De la bacteria Borrelia burgdorferi la boala Lyme
Implică afectarea SNP mononeuropatii, radiculopatii şi polineuropatii sau a SNC simptome de encefalomielită diseminată, care pot să semene cu cele din scleroza multiplă.
Afectarea articulară Spectrul manifestărilor articulare în cadrul BL poate fi clasificat în 3 durere în articulațiile genunchiului noaptea. decât să tratezi 1 artralgii borrelioza durerii articulare semne clinice; 2 artrite însoţite de semne clinice; 3 afectarea cronică a articulaţiilor sub leziunile de ACA.
Simptomele tind să fie migratorii, afectând în principal articulaţiile mari, în special genunchii, dar este posibilă şi afectarea articulaţiilor mici. Artrita este mono sau oligoarticulară, rar poliarticulară. In cazul acestor artrite rezistente la antibiotice par a fi implicate mecanisme imunopatogenice declanșate de infecția cu Borrelia burgdorferi.
Semne și simptome
Cardita Lyme Cel mai frecvent se prezintă ca bloc atrio-ventricular intermitent de diferite grade cu debut acut. Blocul cardiac complet este singura cauză de deces la pacienţii cu BL, fiind un eveniment foarte rar. Afectarea oculară Ochiul poate fi afectat primar ca rezultat al inflamaţiei conjunctivită, cheratită, iridociclită, vasculită retiniană, corioretinită, neuropatie optică, episclerită, panuveită, panoftalmită sau secundar, ca rezultat al manifestărilor extraoculare, precum pareze ale nervilor cranieni sau miozite orbitale.
Simptomele includ durerea, scăderea vederii, fotofobia, diplopia şi lipsa acomodării.
Nu se utilizează pentru Marques, : a Simptome de cauză necunoscută fără evidenţe ale infecţiei cu B. Definiţia sindromului post boală Lyme a fost propusă în ghidul Societăţii Americane de Boli Infecţioase Wormser borrelioza durerii articulare al. Simptomele sunt de intensitate crescută şi afectează activităţile zilnice, dar diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni este esențial.
Borrelioza Lyme în sarcină În prezent, deşi se ştie că B. Diagnosticul Borreliozei Lyme Se bazează pe borrelioza durerii articulare epidemiologice întepaturi de capușă sau expunere în zone endemiceclinice şi metode de laborator directe sau indirecte de evidenţiere a agentului etiologic.
Metode directe de evidenţiere a agentului patogen Cultura.
SFATUL SPECIALISTULUI
Se efectuează pe medii speciale variante modificate ale mediului Kelly din specimene de tegument, LCR, lichid borrelioza durerii articulare, sânge, umoare apoasă. Reprezintă apanajul laboratoarelor de cercetare.
Tehnica de amplificare a ADN-ului. Până în prezent nu există proceduri standard pentru extragerea AND-ului sau efectuarea metodei PCR polimerase chain reaction. Sensibilitatea diferă în funcţie de specimenul biologic analizat, fiind mult mai joasă în lichidele biologice decât din ţesuturi. Metode indirecte de diagnostic În prezent în practica clinică serologia reprezintă prima și de cele mai multe ori unica metodă de laborator utilizată în diagnostic, indicandu-se o abordare în doi pași: screening cu un test ELISA urmat in cazurile pozitive sau incerte de confirmare prin metoda immunoblot Western Blot.
Utilizarea testului imunoblot de prima linie pentru serodiagnosticul BL este respinsă, deoarece crește seroprevalența asimptomatică a patogenului și scade valoarea clinică a rezultatului.
Limitele diagnosticului serologic. Răspunsul Atc în BL precoce poate fi slab sau absent, în special în eritem migrator la debut. Este influenţată de: 1 nivelul prea mic al cut-off-ului; 2 reacţii încrucişate cu alţi anticorpi sifilis ; 3 IgM fals pozitiv datorită prezenţei factorului reumatoid.
DISCLAIMER
În plus stimularea oligoclonală observată în unele infecţii ex. EBV, Mycoplasma pneumoniae poate duce la creşterea titrului de anticorpi la un număr mare de antigene. Deşi prezenţa unor rezultate IgM fals pozitive a fost observată în practica clinică ex. În plus, pe piaţă sunt disponibile numeroase teste fără un sistem independent de evaluare.
